Educația financiară în România
Anul 2024 este dedicat educației financiare și este anul în care România a primit un impuls suplimentar de dezvoltare. Strategia Națională de Educație Financiară a fost aprobată de Guvern în luna aprilie 2024. România se află pe traiectoria corespunzătoare în ceea ce privește educația financiară. Strategia urmărește impulsionarea desfășurării programelor care conduc la creșterea nivelului educației financiare. Asociația Română a Băncilor a contribuit la elaborarea strategiei alături de autorități și dezvoltă o multitudine de programe de educație financiară și digitală pe toate canalele pe care românii sunt dispuși să le urmărească.
Scorul de alfabetizare financiară înregistrat de adulții din România a fost de 54, peste nivelul înregistrat în Italia, de 53, dar se poziționează sub media celor 40 de state participante la studiul realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și publicat anul trecut, de 60. Germania se poziționează cel mai bine în rândul țărilor participante la studiul OCDE, cu un scor de alfabetizare financiară de 75. Se înregistrează totuși un mic progres la nivel național, comparativ cu versiunea studiului din anul 2021, când scorul de alfabetizare normalizat era de 53,4. Dintre cele trei dimensiuni ale scorului de alfabetizare financiară, românii obțin cele mai bune rezultate la comportamentul financiar. Scorul minim la comportamentul financiar este definit ca având cel puțin șase dintre cele nouă comportamente inteligente din punct de vedere financiar, iar la acest indicator România înregistrează nivelul de 42, față de o medie a țărilor participante de 51. La capitolul comportamentul financiar, România surclasează Italia, Ungaria, Cipru și alte state la nivel mondial ceea ce înseamnă că, în comparație cu cetățenii statelor menționate, românii stau mai bine la plata facturilor la timp, asigurarea comparabilității ofertelor de credit, economisesc activ, setează obiective financiare pe termen lung etc.
Există o corelație directă între nivelul educației financiare și bunăstarea economică individuală a cetățenilor.
Astfel, progresele s-au reflectat și în creșterea gradului de bunăstare economică individuală. România a depășit Ungaria în anul 2023 din punct de vedere al indicatorului PIB per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), acest indicator fiind situat la 78% din media europeană, versus 76% în cazul Ungariei. România surclasează șase țări în topul european din punct de vedere al PIB-ului per capita PPS: Ungaria, Croația, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria. Pentru comparație, în urmă cu un deceniu, PIB per capita în România era la 55% din media UE. Cu toate acestea, PIB real pe cap de locuitor a ajuns în Romania la 10.250 euro, în anul 2023, fiind la o treime din media UE.
Între gradul de intermediere financiară și nivelul educației financiare există o legătură intrinsecă. În România gradul de intermediere financiară, calculat ca ponderea creditului neguvernamental în PIB, se plasează la 24%, în anul 2023.
România se menține pe ultima poziție în topul Uniunii Europene în ceea ce privește gradul de intermediere financiară calculat și ca pondere a activelor sectorului bancar în PIB, de 49,9%, indicatorul fiind de circa 4,4 ori mai mic față de media Uniunii Europene.
Importanța intermedierii financiare este dată de influența pozitivă a acesteia asupra dezvoltării economice a unei țări, corelația fiind puternică, de 0,8. Intermedierea financiară creează premisele necesare creșterii economice viitoare. Factorii care influențează creditarea includ evoluțiile economice în plan intern și internațional, stabilitatea sistemului bancar, lichiditatea și rata de neperformanță, evoluția inflației, a dobânzilor și a cursului de schimb, cadrul legislativ și de reglementare, nivelul maturității resurselor financiare, birocrația versus gradul de digitalizare și automatizare, nivelul educației financiare și înclinația și capacitatea clienților de a se împrumuta.
Cu siguranță gradul de incluziune financiară a depășit pragul de 70%, însă în pofida eforturilor băncilor de creștere a incluziunii, există factori structurali care afectează acest potențial de înrolare a clienților în zona bancară. Economia gri ocupa o pondere de 24% din PIB în România, în anul 2021. Un alt factor care influențează incluziunea financiară este un grad ridicat de sărăcie și excluziune socială, în pofida gratuității contului curent de plăți de bază.
Este imperios un efort sinergic public-privat pentru îmbunătățirea indicatorilor de educație financiară, incluziune și intermediere financiară, pentru că împreună conduc la dezvoltarea economică a României.